Să considerăm că, in decursul miscării sale, un mobil se află la momentul intr-un punct descris de vectorul de poziţie si că la momentul el a ajuns in punctul descris
de vectorul de poziţie , situaţie reprezentată in fig.1. Distanţa dintre punctele si
intre care s-a deplasat mobilul poate fi interpretată ca fiind modulul unui vector, , denumit vector deplasare:
(1)
Se defineşte vectorul viteză medie pe o porţiune de traiectorie ca fiind raportul:
(2)
Viteza instantanee
Intrucat măsurarea distanţelor de-a lungul traiectoriei este mai puţin convenabilă, se preferă exprimarea vitezei mobilului in funcţie de coordonate sau de vectorii de poziţie ale acestuia.
După cum rezultă din Fig.1.3, lungimea traiectoriei parcursă de mobil intr-un interval de
timp finit, diferă semnificativ de mărimea vectorului deplasare, Asa cum vom vedea
imediat, ar fi o mărime mult mai convenabil de folosit pentru calcularea vitezei punctului
material. Dacă considerăm si atunci, in condiţiile in care vectorul
deplasare devine, la limită, egal cu distanţa curbilinie In plus, devine tangent la
curba-traiectorie.
In aceste circumstanţe, se poate defini viteza instantanee a mobilului:
(3)
Constatăm, pe de altă parte, că viteza instantanee (sau momentană) este chiar derivata vectorului de poziţia în raport cu timpul:
(4)
Ca urmare, viteza instantanee (momentană), adică viteza mobilului intr-un punct este un
vector tangent la traiectorie; mărimea sa este dată de derivata in raport cu timpul a vectorului
său de poziţie. Vectorul viteză instantanee este tangent la traiectorie, in timp ce vectorul
viteză medie are direcţia secantei.
Deoarece la limită, lungimea arcului de curbăds coincide cu lungimea coardei subîntinse de exemplu, la cerc de rază R (fig. 2):
(5)
(6)
unde este unghiul la centru (în radiani) al coardei de lungime care subîntinde arcul de lungime rezultă cl tangentei, în sensul creşterii arcului s (A nu se confunda versorul tangentei cu timpul t).
Prin urmare:
(8)
deci vectorul viteză este tangent la traiectorie şi îndreptat în sensul mişcării.
Viteza în coordonate carteziene
Dacă sunt componentele vitezei într-un sistem cartezian ortogonal, atunci:
(9)
(10)
(11)
(12)
Componenta vitezei pe o axă este egală cu derivata în raport cu timpul a coordonatei respective.
Calculul spaţiului parcurs
Pentru a calcula viteza medie a mobilului intr-un interval de timp
acesta se imparte in n subintervale, atat de mici, incat pe durata fiecărui
subinterval viteza instantanee să rămană practic constantă.
(Prin urmare, viteza instantanee poate să varieze prin salt doar la trecerea între intervalele şi )
Viteza medie se defineste ca:
(13)
Dacă aceste intervale de timp devin din ce in ce mai mici, vitezele medii pe fiecare interval
de timp se apropie de valorile instantanee si, ca urmare, suma din relaţia anterioară devine o integrală:
(14)
Avand in vedere cele două definiţii ale vitezei medii, date de (5) si (6), rezultă:
(15)
Ca urmare, spaţiul parcurs de mobil intr-un interval oarecare de timp reprezintă, din punct de vedere geometric, aria de sub curba vitezei, delimitată de dreptele si
Considerand momentul iniţial spaţiul parcurs devine:
(16)
unde este coordonata curbilinie iniţială a corpului.
În termeni vectoriali, se poate scrie pentru vectorul de poziţie la momentul t:
(17)
unde reprezintă vectorul de poziţie la momentul iniţial.
Dimensiunea şi unitatea de măsură a vitezei sunt, respectiv:
(18)
(19)
Aplicaţii
1).
Un corp se mişcă pe o traiectorie după legea:
(b, c, n - constante pozitive)
la momentul iniţial t=0, coordonata iniţială fiind s_0 =0.
Să se deducă legea variaţiei vitezei în funcţie de timp.