Fandom

Math Wiki

Nikolai Lobacevski

1.029pages on
this wiki
Add New Page
Comment1 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Lobachevsky.jpg

Nikolai Ivanovici Lobacevski

Nikolai Ivanovici Lobacevski (1792-1856)-matematician rus,considerat a fi concomitent cu Bolyai,creatorul geometriei neeuclidiene.S-a nascut la 1 decembrie 1792 la Nijni-Novgorod,Rusia.Lobacevski,la fel ca si Gauss si Bolyai,dar mergand pe o cale proprie,a elaborat o noua geometrie numita geometrie neeuclidiana,pe care ulterior Klein o va numi geometrie hiperbolica.

Primele incercari de a crea o geometrie neeuclidiana apartin lui Gauss,care,din 1792,a inceput sa mediteze asupra acestei probleme care l-a pasionat toata viata,dar n-a publicat nimic in legatura cu aceasta tema.Totusi,in 1799,intr-o scrisoarea adresata unui prieten,el a afirmat ca stapaneste principiile unei geometrii noi,bazata pe ipoteza existentei unei infinitati de paralele care pot fi duse la o dreapta data printr-un punct exterior ei.Fara sa cunoasca cercetarile lui Gauss in aceasta directie,Lobacevski a elaborat o noua geometrie neeuclidiana pastrand sistemul de axiome al lui Euclid,cu exceptia postulatului al V-lea numit al paralelelor,pe care l-a inlocuit cu un postulat echivalent:"Fiind dat un punct P si o dreapta (D),exista doua clase de drepte care trec prin p,clasa dreptelor secante la (D) si aceea a dreptelor nonsecante la (D)".

Prima expunere privind fundamentele geometriei sale neeuclidiene,numita de el "geometrie imaginara",a fost facuta de Lobacevski in fata colegilor sai de la Universitatea Kazan,in 1826.Noua geometrie se baza pe inlaturarea postulatului paralelelor si pe ipoteza ca suma unghiurilor unui triunghi este mai mica decat suma a doua unghiuri drepte.

Ulterior,el a prezentat principiile noii sale geometrii si aplicatiile ei(trigonometria hiperbolica,geometria infinitezimala,analiza etc.)intr-un memoriu intitulat "Fundamentele geometriei",publicat in revista locala "Curierul de Kazan"(1829-1830).Desi eforturile lui n-au fost pretuite la adevarata lor valoare,el si-a continuat cu perseverenta cercetarile si a publicat o serie de articole continand ideile sale in revista stiintifica a Universitatii din Kazan(1835-1838).Din dorinta de a face cunoscute rezultatele obtinute de el geometrilor occidentali,el a publicat doua expuneri elementare a noi geometrii:una in franceza "Géométrie imaginaire"(1837) si alta in germana "Geometrische Untersuchungen zur Theorie der Parallellinien"(Berlin,1840).

Mai norocos decat Bolyai,Lobacevski a avut bucuria de a fi inteles si apreciat,fiind ales membru al Societatii matematicienilor din Göttingen.

Gauss,care i-a citit si el lucrarile,nu si-a exprimat public opinia asupra lor,dar intr-o scrisoare adresata lui Gerling,in 1855,a facut observatia ca:"Operele lui Lobacevski pot fi comparate cu o padure de nepatruns,ce nu poate fi traversata fara sa-I fi cercetat mai intai fiecare dintre copacii sai".Date fiind dificultatile de intelegere ale noii geometrii,nu este de mirare ca memoriul lui Lobacevski "Despre principiile geometriei",trimis de el Academiei de stiinte din Petersburg,fiind repartizat academicianului M.V. Ostrogradski(1801-1862),un matematician cunoscut,acesta a spus ca: "N-am inteles nimic din ideile continute in acel studiu."

Spre sfarsitul vietii,cand deja orbise,Lobacevski a dictat unui fost student de al sau,ultima lui lucrare tradusa in franceza "Pangéométrie"(1856),o sinteza a cercetarilor sale in geometrie,care insa nu continea prea multe idei noi.

Resurse Edit

Also on Fandom

Random Wiki