Fandom

Math Wiki

Mașină de curent continuu

1.029pages on
this wiki
Add New Page
Comments0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Elemente constructive Edit

Masina de curent continuu poate fi reprezentata schematic, într-o sectiune transversala (figura 1) care evidentiaza cele doua parti constructive de baza:

Statorul, partea imobila a masinii, ce joaca rol de inductor si care are ca elemente constructive principale:

1 – carcasa (jugul statoric);

2 – polii de excitatie împreuna cu înfasurarea concentrata de c.c.(bobine);

3 – poli de comutatie (auxiliari) cu înfasurarea concentrata corespunzatoare;

4 – talpa de prindere;

5 – rotorul, care joaca rol de indus, urmând sa dam o scurta descriere a elementelor sale constructive, ulterior;

6 – perie.


Carcasa (jugul statoric) reprezinta partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei de comutatie. La masinile de putere mai mare decât câteva sute de wati, carcasa si jugul statoric (care serveste drept drum de închidere a fluxului magnetic inductor), reprezinta aceeasi piesa constructiva. Pentru a oferi fluxului magnetic o reluctanta cât mai mica, carcasa se construieste din fonta sau otel turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata.

La masinile mici si la masinile alimentate prin instalatii de redresare cu gama larga de reglare a vitezei, jugul statoric se realizeaza din tole de de otel electrotehnic de (0,5¸1)mm grosime, stantate în forma adecvata, încât se realizeaza dintr-o data si polii de excitatie.

Polii de excitatie (principali) se construiesc din tole de otel electrotehnic de (0,5¸1)mm grosime, strânse pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poarta bobinele de excitatie strabatute de curentul de excitatie.

În partea spre rotor, miezul polar se termina cu asa- numita talpa a polului sau piesa polara, în scopul de a înlesni trecerea fluxului magnetic prin zona îngusta de aer dintre pol si rotor numita întrefier. Din punct de vedere mecanic, talpa polului serveste pentru asigurarea pozitiei bobinei montata pe miezul polului. Bobinele de excitatie se realizeaza dintr-un conductor rotund sau profilat de cupru. Conductorul este izolat pentru a nu produce scurtcircuit între spirele bobinei.

Bobinele polilor de excitatie se leaga între ele în serie sau paralel si se alimenteaza de la bornele de excitatie din cutia de borne. Legaturile bobinelor se realizeaza astfel încât fluxul magnetic al unui pol sa fie dirijat dinspre piesa polara spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol vecin dinspre rotor spre piesa polara (pol Sud).

Polii de comutatie (auxiliari) constau dintr- un miez si din bobina înfasurata pe miez. Polii auxiliari se aseaza exact în axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali.

Rotorul împreuna cu colectorul este reprezentat în figura 2.

Miezul rotoric 2 – se construieste din tole de otel electrotehnic de forma circulara cu dinti si crestaturi, izolate între ele si este plasat pe arborele 1. Crestaturile longitudinale 3 se constituie în sediul înfasurarii rotorice.

Înfasurarea rotorica este formata din “sectii” a caror capete 4 se leaga la colector 5, care este un subansamblu caracteristic masinii de c.c.

Colectorul are forma cilindrica, fiind construit din placute de cupru, denumite lamele, izolate una fata de cealalta printr- un strat de micanita si, de asemenea, izolate fata de suport. Capetele sectiilor înfasurarii rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj de cositor sau se utilizeaza ca piese intermediare niste “stegulete” (cazul masinilor de putere mare).

Colectorul se învârteste solidar cu rotorul.

Pentru a realiza o legatura între înfasurarea rotorica care se învârteste si bornele masinii care sunt imobile, pe colector freaca o serie de “perii” realizate din material conductor, în general pe baza de grafit, care asigura frecari si uzuri mai reduse. Prin intermediul unor piese speciale, “portperiile”, periile realizeaza un contact electric sub presiune constanta cu lamelele colectorului.

Periile sunt legate galvanic între ele, si anume periile de numar impar (socotite la periferia colectorului) se leaga la o borna a masinii, iar periile de numar par se leaga la cealalta borna. Periile sunt plasate la distanta egala la periferia colectorului, iar numarul de rânduri de perii este egal cu numarul de poli de excitatie din masina.

Resurse Edit

Also on Fandom

Random Wiki