Fandom

Math Wiki

Mașină de curent alternativ

1.029pages on
this wiki
Add New Page
Comment1 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

An AC Generator.gif

Schema unui generator de curent alternativ

Masinile electrice de curent alternativ, se împart în functie de principiul de functionare în doua clase principale:

  • masini asincrone;
  • masini sincrone.

La baza functionarii masinilor electrice se afla legea inductiei electromagnetice. Pentru a crea conditii de existenta acestei legi, în masinile electrice trebuie sa existe miezuri magnetice si înfasurari. În general, masinile electrice rotative sunt realizate din doua parti principale numite armaturi, între care exista o viteza relativa de rotatie. Aceste armaturi sunt realizate din miezuri feromagnetice pe care exista înfasurari. Una dintre armaturi este fixa si se numeste stator, iar cealalta aflata în miscare de rotatie se numeste rotor. De asemenea, una dintre armaturi joaca rolul de inductor, iar cealalta de indus, rolurile putând fi inversate în functie de solutia constructiva aleasa.

În ambele armaturi circula curenti prin înfasurari, care creeaza câmpuri magnetice printr-un anumit procedeu. Câmpurile magnetice create în cele doua armaturi se compun într-un câmp unic rezultant pe care îl gasim în întrefierul masinii.

Câmpurile magnetice produse sunt variabile în timp (deoarece curentii care le creeaza sunt alternativi, deci, variabili în timp), si produc fluxuri magnetice variabile prin întrefier. Aceste fluxuri magnetice strabat înfasurari electrice si induc în acestea tensiuni electromotoare. Totodata, între fluxul magnetic al unei înfasurari si curentul electric din cealalta înfasurare apar interactiuni electromagnetice care dau nastere la cupluri electromagnetice între armaturi.

Maşină de curent alternativ cu colector Edit

Principiul care sta la baza realizarii acestor masini este transferul colectorului de la masina de curent continuu la masina de curent alternativ, în vederea obtinerii unor caracteristici de reglaj asemanatoare cu cele de la masina de curent continuu. Dupa cum am vazut în subcapitolul [3.3], reglajul vitezei motorului se face fie prin pierderi de energie care cresc odata cu cresterea alunecarii (pierderi prin efect Joule), fie cu ajutorul unor instalatii exterioare relativ scumpe în comparatie cu pretul masinii reglate. De asemenea motoarele asincrone de viteza mica sau cele care functioneaza încarcate cu sarcina mica au un factor de putere scazut. Aceste inconveniente pot fi înlaturate folosind colectorul la masina asincrona. Masina de c.a. cu colector este folosita, în practica, numai în regim de motor, atât ca motor monofazat cât si ca motor trifazat. Dintre motoarele de c.a. cu colector mai des întâlnite în practica, mentionam, motorul monofazat serie, motorul monofazat derivatie (cu repulsie), motorul trifazat derivatie etc.

Inductorul masinilor de c.a. cu colector poate fi monofazat sau trifazat, iar indusul este prevazut cu o înfasurare de c.a. si colector. Aceste masini, de obicei, se construiesc cu poli înecati, deci, au întrefier constant.

În masinile de c.a. cu colector, inductorul (monofazat sau trifazat) este alimentat de la o retea de c.a., obtinându-se un câmp magnetic pulsatoriu sau rotitor, care va induce în înfasurarea de c.c. de pe indus doua feluri de t.e.m.: statice (es) ca la transformator si de rotatie (er) ca la masina de c.c.

Resurse Edit

Also on Fandom

Random Wiki