Math Wiki
Advertisement
Carl Friedrich Gauss

Karl Friedrich Gauss

Enunţ[]

Teorema lui Gauss este utilă in toate situaţiile legate de calculul intensităţii câmpului gravitaţional (sau electric), iar utilizarea ei conduce la simplificarea calculelor, asa cum vom vedea in cele ce urmează. După cum este cunoscut, intensitatea câmpului creat într-un punct situat la o distanţă r de o masă m, sau de o sarcină q este dat de relaţia:

Suprafata gaussiana ce înconjoara o masa (a)

Figura 1.: O suprafaţă gaussiană ce înconjoară o masă m.

Suprafata gaussiana ce înconjoara o masa (b)

Figura 2.: (a) Un detaliu bidimensional al zonei din jurul punctului P.

  (1)

respectiv,

  (2)

Ne vom limita discuţia, în cele ce urmează, la cazul câmpului gravitaţional. Să considerăm o masă m plasată in interiorul unei suprafeţe închise de formă arbitrară care înconjoară această masă – sursă de câmp. Această suprafaţă (Fig. 1) se numeşte suprafaţă gaussiană.

Să considerăm, pe această suprafaţă un element de suprafaţă Dacă atribuim suprafeţei elementare un versor al normalei, orientat spre exterior, se spune că am vectorizat suprafaţa Ca mărime vectorială, aceasta poate fi scrisă sub forma:

  (3)

Intensitatea câmpului gravitaţional din orice punct P de pe suprafaţa are expresia (2). El se poate decompune în două componente, normală pe şi, respectiv, paralelă cu aceasta.

Fluxul vectorului prin suprafaţa este:

  (4)

Deoarece:

rezultă că:

cu

Aşadar:

  (5)

sau:

  (6)

cu

Având în vedere (vezi fig. 1 - 2) că unde reprezintă proiecţia lui pe direcţia lui (adică suprafaţa efectivă "văzută" de liniile de câmp divergente din m), în interiorul unghiului solid poate fi scris sub forma:

  (7)

Înlocuind acum pe în relaţia (7) vom găsi:

  (8)

Aplicaţie în electrostatică[]

Forma integrală[]

Forma integrală a teoremei lui Gauss se referă la fluxul vectorului intensităţii câmpului electric printr-o suprafaţă închisă :

  (9)

şi se deduce legea fluxului electric în formă integrală:

  (10)

şi din legea legăturii:

  (11)

unde este polarizaţia electrică.

Se obţine:

  (12)

Rezultă:

  (13)

adică:

Fluxul vectorului intensităţii câmpului electric calculat pe o suprafaţă închisă situată în câmpul electromagnetic în orice poziţie, la orice moment este proporţional cu suma algbrică a sarcinilor electrice adevărate şi de polarizare ce aparţin corpurilor din inetriorul suprafeţei, factorul de proporţionalitate fiind $

Forma diferenţială[]

Forma diferenţială (locală) a teoremei lui Gauss se obţine din forma integrală (13), în care se face înlocuirea:

  (14)

şi, în condiţii de continuitate, efectuând transformarea de integrale G-O, rezultă:

  (15)

În puncte ale unei suprafeţe de discontinuitate, încărcată cu sarcini electrice adevărate, având densitatea şi cu sarcini electrice de polarizare, având densitatea teorema lui Gauss se scrie:

  (16)

Resurse[]

Advertisement