FANDOM


Obstacolele întâlnite de frontul de undă determină deformări ale acestuia şi, ca rezultat, undele luminoase pătrund şi în domeniul umbrei geometrice.

Fenomenul se numeşte difracţie şi se explică cu ajutorul principiului lui Huygens-Fresnel. Conform acestui principiu, fiecare element $ dS \! $ al suprafeţei de undă $ \Sigma \! $ emite unde sferice secundare a căror amplitudine este proporţională cu aria $ dS; \! $ amplitudinea rezultantă într-un punct oarecare de observare O se poate obţine prin însumarea oscilaţiilor provenite din diferite zone ale suprafeţei $ \Sigma, \! $ ţinând seama de fazele lor (interferenţa undelor secundare).

În cazul surselor punctiforme, suprafeţele de undă care se propagă în medii omogene şi izotrope sunt sferice (fascicul divergent). Difracţia undelor de acest tip se numeşte de tip Fresnel. Difracţia luminii în fascicul paralel (suprafeţe de undă plane) este cunoscută sub numele de difracţie Fraunhofer.

Explicarea geometrica a difractiei

Difracţia printr-o fantă Edit

Explicarea geometrica a difractiei 2
Explicarea geometrica a difractiei 3


Difractia luminii 1 Difractia luminii 2 Difractia luminii 3 Difractia luminii 4 Difractia luminii 5 Difractia luminii 6 Difractia luminii 7 Difractia luminii 8 Difractia luminii 9 Difractia luminii 10 Difractia luminii 11 Difractia luminii 12 Difractia luminii 13 Difractia luminii 14 Difractia luminii 15 Difractia luminii 16 Difractia luminii 17 Difractia luminii 18 Difractia luminii 19 Difractia luminii 20 Difractia luminii 21 Difractia luminii 22 Difractia luminii 23 Difractia luminii 24

Resurse Edit